Sub oblǎduirea Sfintei Cuvioase Parascheva
Cu prilejul Hramului Catedralei Mitropolitane din cetatea Iașilor, membrii filialei A.T.O.R Piatra-Neamț au pornit in data de 16 octombrie intr-un pelerinaj duhovnicesc spre capitala Moldovei. Aici echipa de fotbal a asociaței noastre a participat la campionatul intern de fotbal al A.T.O.R. din Moldova, obținând diploma de fair-play,diplomǎ datoratǎ respectului fațǎ de celelalte echipe.Primul popas duhovnicesc l-au fǎcut la Mǎnǎstirea Bucium unde au rǎmas profund impresionați de cuvintele unui pǎrinte bǎtrân care le-a descris in câteva cuvinte istoria icoanei Prodromița(Înaintemergǎtoarea).
Aici au aflat cum in anul 1863 ieroschimonahii Nifon si Nectarie de la schitul Prodrumu din Muntele Athos au venit la Metocul Bucium cǎutand un pictor pentru o icoanǎ inchinatǎ Maicii Domnului. In dealul Copoului l-au gǎsit pe pictorul Iordache Nicolau, înaintat in vârstǎ.Dupǎ ce a pictat icoana dupǎ o rânduialǎ bine stabilitǎ de cei doi monahi, pictorul a rǎmas uimit vâzand chipurile Mântuitorului si Maicii Domnului care se zugrǎviserǎ in chip miraculos. In drumul ei spre Muntele Athos, Prodromița a savârșit numeroase minuni, o copie a ei putând fi vǎzutǎ pe cupola din pronaosul mǎnǎstirii Bucium.
“Plopii fara soț” au lǎsat în sufletele pelerinilor imaginea vie a poetului național Mihai Eminescu, care adeseori avea ca punct de inspirație pentru scrierile sale acest cadru natural.Gândurile si inimile i-au condus pe tineri spre Mǎnǎstirea Vladiceni, apoi spre catedrala mitropolitanǎ unde s-au inchinat, s-au rugat si au cântat troparul Sfintei Cuvioase Parascheva. Dragostea si evlavia pe care poporul binecredincios din țara o are fațǎ de Sfantǎ ne amintesc de cuvintele Sfantului Policarp al Smirnei(+166):”Noi am strâns osemintele lor ca un odor mai scump decât aurul si decât pietrele scumpe si le-am așezat unde se cuvine,aici ne vom aduna cu bucurie și Domnul ne va da noua sa sarbatorim ziua pomenirii lor”.
Ajungând la Mǎnǎstirea Hadâmbu s-au închinat icoanei fǎcǎtoarei de minuni a Maicii Domnului numitǎ in cântârile liturgice ale Bisericii, “Lauda-Fecioriei”si “Bisericǎ-Sfințitǎ”.Prin dragostea si bunǎvoința pǎrintelui Radu Brânzǎ de la parohia “Sfantul Haralambie”, membrii asociației au avut parte de o masǎ caldǎ in pofida vremii moharâte.Inainte de a se indrepta spre casele lor s-au rugat in manastirea Golia unde au asistat la slujba Vecerniei. Cei cincizeci de tineri ai filialei A.T.O.R au fost cǎlǎuziți în itinerariul spiritual spre Iași de parintele Nicolae Nicau, presedintele asociaței si parintele Iustin Rotariu,secretarul acesteia.
“Slavǎ Lui Dumnezeu pentru toate”
pr.Iustin-Rotariu
Cu prilejul Hramului Catedralei Mitropolitane din cetatea Iașilor, membrii filialei A.T.O.R Piatra-Neamț au pornit in data de 16 octombrie intr-un pelerinaj duhovnicesc spre capitala Moldovei. Aici echipa de fotbal a asociaței noastre a participat la campionatul intern de fotbal al A.T.O.R. din Moldova, obținând diploma de fair-play,diplomǎ datoratǎ respectului fațǎ de celelalte echipe.Primul popas duhovnicesc l-au fǎcut la Mǎnǎstirea Bucium unde au rǎmas profund impresionați de cuvintele unui pǎrinte bǎtrân care le-a descris in câteva cuvinte istoria icoanei Prodromița(Înaintemergǎtoarea).
Aici au aflat cum in anul 1863 ieroschimonahii Nifon si Nectarie de la schitul Prodrumu din Muntele Athos au venit la Metocul Bucium cǎutand un pictor pentru o icoanǎ inchinatǎ Maicii Domnului. In dealul Copoului l-au gǎsit pe pictorul Iordache Nicolau, înaintat in vârstǎ.Dupǎ ce a pictat icoana dupǎ o rânduialǎ bine stabilitǎ de cei doi monahi, pictorul a rǎmas uimit vâzand chipurile Mântuitorului si Maicii Domnului care se zugrǎviserǎ in chip miraculos. In drumul ei spre Muntele Athos, Prodromița a savârșit numeroase minuni, o copie a ei putând fi vǎzutǎ pe cupola din pronaosul mǎnǎstirii Bucium.
“Plopii fara soț” au lǎsat în sufletele pelerinilor imaginea vie a poetului național Mihai Eminescu, care adeseori avea ca punct de inspirație pentru scrierile sale acest cadru natural.Gândurile si inimile i-au condus pe tineri spre Mǎnǎstirea Vladiceni, apoi spre catedrala mitropolitanǎ unde s-au inchinat, s-au rugat si au cântat troparul Sfintei Cuvioase Parascheva. Dragostea si evlavia pe care poporul binecredincios din țara o are fațǎ de Sfantǎ ne amintesc de cuvintele Sfantului Policarp al Smirnei(+166):”Noi am strâns osemintele lor ca un odor mai scump decât aurul si decât pietrele scumpe si le-am așezat unde se cuvine,aici ne vom aduna cu bucurie și Domnul ne va da noua sa sarbatorim ziua pomenirii lor”.
Ajungând la Mǎnǎstirea Hadâmbu s-au închinat icoanei fǎcǎtoarei de minuni a Maicii Domnului numitǎ in cântârile liturgice ale Bisericii, “Lauda-Fecioriei”si “Bisericǎ-Sfințitǎ”.Prin dragostea si bunǎvoința pǎrintelui Radu Brânzǎ de la parohia “Sfantul Haralambie”, membrii asociației au avut parte de o masǎ caldǎ in pofida vremii moharâte.Inainte de a se indrepta spre casele lor s-au rugat in manastirea Golia unde au asistat la slujba Vecerniei. Cei cincizeci de tineri ai filialei A.T.O.R au fost cǎlǎuziți în itinerariul spiritual spre Iași de parintele Nicolae Nicau, presedintele asociaței si parintele Iustin Rotariu,secretarul acesteia.
“Slavǎ Lui Dumnezeu pentru toate”
pr.Iustin-Rotariu
Ideea taberei de la Nemtisor a fost ca noi, tinerii care pornim in viata cunoscandu-L pe Hristos, sa simtim ca nu suntem singuri in lupta in care ne-am angajat. In ceea ce ma priveste, nu si-a atins scopul. M-am simtit foarte bine, am cunoscut persoane noi, m-am hranit din vorbele de folos ale invitatilor, insa…asta a fost tot. Sambata dimineata m-am trezit foarte greu si am plecat de acasa fara nicio tragere de inima. Am ajuns la terenuri destul de pierduta, nu prea intelegeam ce caut acolo, dar cateva chipuri cunoscute zambindu-mi m-au scos ca prin farmec din starea in care eram oferindu-mi buna dispozitie cat pentru toata ziua. Trecand peste neajunsurile care i-au intristat pe organizatori, neputinta de a-i impaca pe cei suparati, ceea ce m-a marcat mai presus decat toate evenimentele a fost sa vad cum unii tineri, atunci cand au primit iconitele mici cu Sf Parascheva s-au inchinat si le-au sarutat…mi-a saltat inima de bucurie si au disparut toate gandurile rele pe care mi le facusem pe parcursul diminetii referitoare la organizare si tot. Mi-a parut sincer rau ca trebuiau sa plece si ca nu au ajuns mai sus ca sa primeasca ceva mai mult decat amintiri. Desi ele sunt cele mai importante si dainuie cel mai mult,tot ar fi fost frumos sa mearga acasa cu premii mai consistente deoarece, cu siguranta, ar fi stiut sa le aprecieze. Au vorbit atat de frumos si au multumit cu atata suflet pentru invitatie, recunoscand ca s-au simtit bine in ciuda inconvenientelor survenite(la echipa lor mai mult decat la altii) incat s-a decis sa facem tot posibilul sa le dam ceea ce au cerut in gluma, dar pe drept merit: diploma de fairplay:) Initial privirile erau destul de nedumerite si de speriate, insa cand au aflat despre ce e vorba s-au bucurat cat se poate de frumos. Zambetele lor si stralucirea chipurilor, aplauzele si veselia generala, au fost de nepretuit. Ne cerem iertare ca nu am putut face mai mult pentru a va arata sincera noastra apreciere si bucurie, sperand ca pe viitor sa ne mai intalnim pentru a impartasi ganduri si experiente. Eu una, cu siguranta m-am bucurat de toate lucrurile marunte pe care le-am intrezarit si campionatul si-a depasit scopul de a promova sportul si intalnirea, atingand in sufletul meu ceea ce trebuia sa faca tabara de la Nemtisor. Sa-mi dea certitudinea ca nu suntem singuri si ca putem invata unii de la altii cum sa ne bucuram de viata pe care am primit-o. Doamne ajuta!
RăspundețiȘtergereP.S. Daca vreti poze de la campionat, dati-mi va rog o adresa de mail pe care sa le trimit.
Cu mare drag, Diana-Ator Iasi